MĂNĂSTIREA TURNU (JUD.VÂLCEA)

MĂNĂSTIREA TURNU (JUD.VÂLCEA)


La 6 km nord de Călimăneşti, pe malul stâng al Oltului, la poalele Munţilor Cozia, se află un aşezământ al cărui nume a fost dat după o fortificaţie antică, ridicată de romani în apropiere: Mănăstirea Turnu. Începuturile aşezământului sunt legate de călugări cozieni, care pe la anii 1590-1600, au trecut Oltul pentru a trăi în chiliile pe care şi le-au săpat în stânca muntelui. Mai târziu, a fost ridicată o bisericuţă de lemn, înlocuită în anul 1676 cu o alta de zid, prin strădaniile lui P.S.Varlaam, episcop al Râmnicului şi mitropolit al Ţării Româneşti, ctitor şi al schiturilor Trivalea şi Fedeleşoiu. Mănăstirea Turnu va cunoaşte o dezvoltare deosebită la sfârşitul secolului al XIX-lea, când episcopul Gherasim Timuş a ridicat biserica mare, între anii 1897-1901, alături de chilii şi anexe gospodăreşti. În urma unui incendiu puternic în anul 1932, biserica veche a suferit distrugeri, fiind refăcută un an mai târziu, pentru ca în anii 1935-1938 întreg aşezământul să fie reparat şi extins. De amintit şi faptul că, până în anul 1949, la Turnu a funcţionat şi o şcoală de cântăreţi bisericeşti, deservind întreaga eparhie a Râmnicului. Aşezământul monahal a cunoscut ultimele restaurări şi extinderi după anul 1990, modificându-se aspectul arhitectural al bisericii mari şi extinzându-se anexele mănăstireşti.
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului, numită şi biserica veche sau biserica mică, este de dimensiuni modeste şi are un plan de navă. Dispune de trei încăperi de cult şi este încununată de o singură turlă, cu o bază pătrată. Păstrează pisania originală din anul 1676, care menţionează că:,,s-au rădicat şi s-au înălţat acest sfânt lăcaş ... cu nevoinţa şi cu toată cheltuiala părintelui chir Varlaam, mitropolitul Ţărâi Rumâneşti”. Pictura interiorului a fost refăcută în perioada interbelică de către Dimitrie Belizarie, în stilul frescă.
Biserica Schimbarea la faţă, care domină prin monumentalitate întreg aşezământul, are un plan pătrat şi surprindea prin cele patru turle mici de la colţuri, în mijlocul acoperişului aflându-se o a cincea turlă.Cu ocazia ultimelor lucrări, acoperişul a fost modificat, astfel încât biserica are doar o singură turlă. Alipită bisericii mari este o clădire aproape egală ca dimensiuni, etajată şi adăpostind locuinţele monahale. La apus de biserica veche se află turnul clopotniţă, care permite accesul în incintă, prin portalul de la partea sa inferioară. Turnul este alipit de o frumoasă clădire ridicată în stilul tradiţional vâlcean, clădire adăpostind de asemenea locuinţe monahale. În dreptul bisericii mici, cele două chilii rupestre, săpate în urmă cu secole de pustnicii cozieni, constituie elementul cel mai vechi şi mai interesant al aşezământului. La chilii se urcă pe câteva trepte, săpate şi ele în stâncă; interiorul încăperilor păstrează câte o placă mare de piatră, servind drept pat celor care au slujit acolo lui Dumnezeu.
Între cele două biserici se află micul cimitir al mănăstirii, între personalităţile care odihnesc acolo aflându-se şi episcopul Gherasim Timuş. În curtea mănăstirii se află şi o cişmea amintind de cea de la Cozia, realizată prin eforturile P.C.Ambrozie, stareţ al mănăstirii, în anul 1911.
Valoarea istorică, arhitecturală şi religioasă a aşezământului de la Turnu este completată în mod deosebit de cadrul natural în care se află. Oltul curge în imediata vecinătate, Munţii Coziei domină o parte, iar Munţii Căpăţânii cealaltă parte, peisajul fiind impresionant. Alte splendide aşezăminte monahale din vecinătatea Turnului, precum Cozia, Stânişoara şi Ostrovul Călimăneştilor, invită şi ele la pelerinaj.